Recunoaşteţi acel sentiment de tristețe, de melancolie provocat de dorința de a revedea un loc iubit, o persoană apropiată sau de a retrăi un episod din trecut.

Da nostalgia, eu mi-am adus aminte de un joc drag mie. Un joc pe care îl impărţeam cu fratele meu.

Este vorba de o placă de lemn în care erau date nişte găuri şi montate nişte pioneze pe post de jucători, iar pe margine nişte cuişoare care aveau rolul de a ţine o bandă textilă care delimita “terenul de fotbal”. Eh, la noi banda care delimita “terenul de fotbal” era elasticul. Ţin minte că ne jucam cu linguriţele de la îngheţată.   )

Voi l-aţi avut?

Şotron

M-am împiedicat, m-am ridicat. Cu o piatră-n mână. Habar n-am cum am ajuns aici…Când? Acum!!!

Cred că vă mai aduceţi aminte de jocul Şotron, nu?

Şotronul era acel joc cu pietricica. Copilul arunca pietricica într-o căsuţă, atunci când îi venea rândul, iar pentru fiecare căsuţă numerotată trebuia să parcurgă într-un picior (fără a călca linia) cele 8 cifre, respectiv căsuţe, dus-întors. La orice greşeală, îi ceda rândul altui jucător. Cam aşa era copilăria noastră.

Elastic / Elasticul

Jocul cu elasticul era preferatul meu. Îl jucam afară cu prietenii dar şi în casă, punând în loc de persoanele care trebuiau să ţină elasticul, două scaune. Ştiu că erau tot felul de combinaţii pe care trebuia să le faci când săreai şi dificultatea creştea pe măsură ce înainta jocul. Iniţial săream la înălţimea gleznei pe lăţimea a două picioare, apoi cele două persoane ţineau elasticul doar pe un picior, apoi la genunchi, sub fund şi, pentru cine mai putea, la brâu.

Mă bufneşte şi râsul amintindu-mi cu câtă perseverenţă mă „antrenam” în casă, cu cele două scaune.

Telefonul fără fir

Ce distractiv era şi acest joc…cum stăteam înşiraţi…şi aşteptam să ne vină rândul…iar primul din «coadă» zicea un cuvânt, după care îl şoptea la urechea celui de-al doilea. Acesta trebuia să zică mai departe ce a înţeles şi tot aşa, până la final. Ultimul trebuia să rostească tare ce a înţeles

Şi acum acest joc copilăresc se pare că se transformă într-o artă. O artă pe care foarte mulţi adulţi o practică cu meticulozitate pentru a înflori, a stâlci.

T.O.M.A.N.A.P

Vă mai aduceți aminte de TOMANAP din copilărie ?

T = țară
O = oraș
M = munți
A = apă
N = nume
A = animal
P = plantă

Remi, Rummy, Rumi

Reguli de joc

Setul de piese

Piesele din joc sunt diferențiate pe baza a trei proprietăți, valoare, culoare și punctaj. Valoarea este un număr întreg între 1 și 13 inclusiv, iar culoarea poate fi negru, roșu, galben, albastru. Pentru fiecare combinație valoare-culoare, în joc există două piese, ceea ce înseamnă că în total avem la dispoziție 104 piese obișnuite.

Realizarea grupurilor. Cu piesele puse în joc, se pot realiza două tipuri de grupuri:

• suite, grupuri de minim trei piese de aceeași culoare cu valorile în ordine crescătoare (excepție – după 13 mai poate urma un 1). O suită este completă atunci când are 14 elemente (de la 1 la 13 și încă un 1 după 13)

• formații (terța), grupuri de minim trei piese având aceeași valoare și de culori diferite. O formație este completă atunci când are patru piese.

Un grup complet nu mai poate fi extins.

Scopul jocului si desfasurarea acestuia

Scopul jocului este de a realiza grupuri de valoare mai mare decât cele ale adversarilor până la finalul jocului. Inițial jucătorul primește 14 sau 15 piese. Dacă are dubluri (piese de aceeași culoare și valoare), le poate schimba cu dublurile altor jucători care se află în aceeași situație. Dacă a primit 15 piese este obligat să înceapă jocul. Apoi pe rând ceilalți jucători primesc câte o piesă din grămada de piese care nu au fost încă folosite, încearcă să grupeze piesele de pe tablă cât mai avantajos și adaugă la sfarșitul turei lor o piesă la șirul de piese puse jos.
Se spune ca un jucător este etalat dacă acesta are puse jos lângă tabla proprie un număr de grupuri care sunt vizibile celorlalți jucători. Pentru a se coborâ cu grupurile de pe tablă, jucătorul trebuie să fi facut cel puțin o suită sau trei formații, iar suma cumulată a valorii tuturor grupurilor cu care dorește să se coboare trebuie să fie de cel puțin 45 de puncte. La etalare piesa 1 are 10 puncte dacă apare în suită dupa 13, are 5 dacă apare în suită inainte de 2, și tot 10 puncte dacă apare în formație. La etalare, jolly are valoarea piesei pe care o înlocuiește. În primul tur, jucătorii nu au voie sa se etaleze.
Odată ce s-a coborât, jucătorul poate da jos în continuare grupuri de orice tip sau valoare, fără restricții.
Dacă jucătorul nu este etalat, are posibilitatea ca atunci când ii vine rândul, în loc să tragă o piesă necunoscută, să ia ultima piesă de pe masă, cu condiția să o folosească pentru etalare.
După ce s-a etalat, jucatorul are posibilitatea ca atunci când îi vine rândul, în loc să tragă o piesă necunoscută, să rupă șirul de pe masă de la o piesă oarecare , cu condiția să formeze cu piesa respectivă și cu piesele de pe masă un grup și să îl etaleze.

Finalul jocului

Jocul se termină atunci când un jucător nu mai are la finalul turei sale nici o piesă pe tabla. Punctajul pentru închidere este de 50 de puncte. În acest moment jucătorii primesc înapoi toate piesele lipite la grupele adversarilor, iar valoarea pieselor de pe tablă se scade din valoarea grupurilor etalate și a pieselor lipite. La calculul final toți jolly au valoarea 50, toți 1 au valoarea 25, iar atu-ul (perechea piesei întoarse la începutul jocului) are de asemeni valoarea 50. Dacă atu-ul este 1, toate scorurile din joc sunt dublate (joc dublu). Jucătorul cu cel mai mare punctaj este câștigător.

Există diferite tipuri de joc:
etalate, închis pe tablă, canastă, culori, careu regal, etc.

Nu te supăra frate!

Descriere:
Trebuie să ajungi cu pionii în casă (la rege) dar mai întâi treci prin fața celorlalte castele. Ai grijă la adversari, deoarece te pot scoate din joc.

Instrucțiuni:
Poți ieși din castel cu un pion doar dacă dai cu zarul numărul 6. Obiectivul tău este să ajungi cu toți pionii în casă.

Când nu era Monopoly

Era BUNUL GOSPODAR

Jocul de societate Bunul Gospodar a fost publicat în România comunistă in anul 1980 de către CentroCoop. Este un joc de tip economic, de negociere, pentru 2-4 jucători. Jocul este o altă clonă de Monopoly în care jucătorii sunt încurajați să-și cumpere un apartament, să îl mobileze și să-l echipeze cu diferite articole spre deosebire de Monopoly unde administrezi proprietatea achiziționată.

X și O, Spânzurătoarea

Diapozitive – Diafilme

Diafilmele sau filmele de diapozitive constau în transpunerea unor imagini color sau alb-negru pe filme fotografice cu intenția de a fi proiectate pe suprafețe netede, în cazul nostru pe peretele din camere. Imaginile statice, neintegrate într-un astfel de film se numeau diapozitive.
Daca diapozitivele erau folosite pentru a expune fotografii personale sau cu o relevanță științifică, diafilmele erau în general menite să ilustreze mici tutoriale sau povești animate. Proiectorul de diafilme este considerat precursorul videoproiectoarelor de astăzi.

Câteva titluri:
- Fata moșului și a babei
- Turtița fermecată
- Punguța cu doi bani
- După faptă și răsplată
- Puf Alb și Puf Gri
- Ursul păcălit de vulpe
- Scufița roșie
- Albă ca zăpada și cei șapte pitici
- Găinușa de aur
- Unde a zburat rândunica ?
- Cocoșel – creastă de aur
- Puiul
- Amintiri din copilărie
- Harap Alb

(Surse img:krossfire-aparate, Blog copii-frumosi-diafilme)

Oldies but Goldies – Sega, Terminator, Nintendo